sâmbătă, 2 iulie 2016

Sparge-ti zidurile vietii





Sparge-ti orice zid ce-n cale rasare neasteptat
De traiesti intr-un borbei sau traiesti intr-un palat.
Nu te lasa doborat de probleme si necaz
Curajos infrunta viata facandu-i in fata haz.

Sparge orice zid si zboara tot mai sus catre inalt
N-astepta ca sa stea vantul sau ca sa se faca cald!
Ai mereu un timp prielnic daca vrei sa-ti atingi visul
Nu astepta la niciunul pentru zbor sa-ti dea permisul!

Nu te aseza-n umbra vietii sperand ca nu te sufoci,
Nici nu sta sa iti plangi soarta ,vrand mereu sa te intorci,
Ce-a trecut e bun trecut ,pune totu-n amintiri,
Nu te-ajuta la nimic sa ai lacrimi in priviri!

Viitorul te asteapta chiar de maine n-a venit
Azi traieste aici si acum ca nimic nu-i infinit!
Ieri a fost si a trecut ,maine nimeni nu va sti
De va mai veni sau poate ,peste noapte vei muri!

Nu calca-n picioare timpul ca ti-ai pus voal de mireasa
Nimeni nu iti garanteaza ce va fi si ce-o sa iasa!
Traim din iluzii viata si speram in fericire
Ne credem nemuritori ,traim totu-a nemurire!

Este doar o aparenta uneori prea dureroasa
Ca lasam sa treaca anii si de nimic nu ne pasa
Dar cand intr-o zi mai trista,ne vom privi in oglinda
Vom pricepe ,dar tarziu,ca nimic nu se merita!

Ne trezim intr-un desert de catifea s-au nisip
Si tacem loviti de soarta ,cu tristetea stand pe chip,
Iar in suflet cu mahnire,c-am trecut nestiind prin viata
Dar mereu manati de vise si in suflet cu speranta….

Acum insa-i prea tarziu,vorbele ne dor sub talpa
Caci oriunde-am merge-n lume ,nimeni nu ne mai asteapta,
Fiecare alearga-ntruna,sa ajunga nicaieri
Asa cum am facut noi ,toata viata pana ieri!

Acum pasii ne sunt grei ,rastignind sub ei tacerea
Chiar de vrem sa facem multe, ramanem numai cu vrerea,
Caci curajul si puterea ni le-am pierdut rand pe rand
Dar si daca ar mai fi ,cat sa tot alergi si pana cand?

Iti privesti fotografia ,cu mainile tremurand
Si cu intrebari o mie:am fost eu? Unde si cand?
Iti stregi lacrima din geana si incerci sa-ti tii curajul
Si de-atata intristare din senin te-apuca hazul!

Inca n-ai ajuns in pragul sa-ti spui ultima dorinta
Si atunci zambesti si spui,inca mai e cu putinta,
In putinul ce-o mai fi, voi cauta fericirea
Si voi tine capul sus, nu-mi voi cobora privirea.

Viata are dreptul ei, poate-ncepe orisicand
Cat esti sanatos si viu,existi pe acest pamant,
Iar din lectiile ei de ai invatat ce vrea
E pacat sa nu aplici ,cautandu-ti fericirea!

Autor,
Kessy Ellys Nycollas
24.06.2016


sursa:https://www.facebook.com/KessyEllys/

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu